Formular programări
0 of 350 max characters
Interval orar
**Data și intervalul orar vor fi confirmate de specialiștii noștri după plasarea programării.
*Automat: Specializarea va fi aleasă automat in funcție de locația de unde a fost deschis formularul.
Consimțământ GDPR
Toate articolele / Torticolisul congenital
Alchimeia

Torticolisul congenital

Comentarii:
Articol publicat la data:
4 decembrie 2019

Termenul de „torticolis” provine din limba latină, însemnând „gât strâmb, sucit” și este o afecțiune a gâtului caracterizată prin tensiunea/retracția mușchiului sterno-cleido-mastoidian (localizat de la nivelul sternului până în spatele urechii), determinând înclinarea capului de partea atinsa asociată cu rotația bărbiei de partea sănătoasă. Termenul „congenital” înseamnă existent/prezent la naștere.
Torticolisul muscular congenital se poate forma: în viața intrauterina (prin poziția de scurtare a mușchiului sternocleidomastoidian), în timpul travaliului si nașterii ( prin traumatismul mușchiului, incluzând și deformările scheletului cranio – oro- facial de partea mușchiului SCM afectat). Factorii favorizanți sunt greutatea mare la naștere, prezentarea pelvină, sarcina multiplă, travaliul prelungit, primiparitatea, folosirea forcepsului etc.
Mult mai puţin comun este torticolisul congenital cauzat de structuri anormale ale vertebrelor cervicale (sindromul Klippel-Feil).
Aproximativ 1 din 25 de nou-născuţi au torticolis congenital și de la 10 până la 20% dintre bebeluşii cu torticolis asociaza displazie de sold.
Cum ştim dacă bebeluşul are torticolis? Vom observa că îşi ține capul doar într-o parte şi are mişcări unilaterale, nu iși urmăreste parinții cu ochii, ci întoarce capul peste umăr pentru a-i vedea, preferă să fie alăptat doar la unul dintre sâni, nu poate să se întoarca spre părinții care-l țin în brațe, ulterior prezintă o asimetrie în modul de a se rostogoli și de a se tărî.
Torticolisul trebuie tratat si diagnosticat timpuriu, deoarece fără terapie poate determina apariția și a altor dezechilibre : deformări ale capului (plagiocefalie), scolioza coloanei cervicale și dorsale, precum și tulburari de vedere.
Vârsta ideală pentru a se începe kinetoterapia – programul de recuperare este de la aproximativ o lună, o lună și jumătate, atât pentru aplicarea metodei Vojta cât si a celorlate tehnici si metode kinetice, când deja sugarul vede bine de aproape și apare și controlul bun al capului. Scopul kinetoterapiei este de a întinde muschiul SCM, de a se reda elasticitatea și de a tonifia musculatura antagonist (opusa). Mișcarile pasive se vor executa lent, iar întinderea (stretching-ul) nu se va efectua împotriva rezistenței active a copilului. Se vor urmări la aproximativ 2-3 luni mișcarile la nivelul gâtului copilului, plagiocefalia și modificările de poziție ale coloanei vertebrale.
Kinetoterapeutul va învăța părinții aceste exerciții, astfel încât să poată fi efectuate la domiciliu de câteva ori pe zi. Ele pot fi incluse și în joacă, prin plasarea jucăriilor sau a altor obiecte în anumite locuri ce solicită copilul să îndrepte capul spre ele, întinzand astfel mușchiul gâtului.
În cazul în care kinetopterapia nu dă rezultate în 2-3 luni, micuțul poate avea nevoie de o intervenție chirurgicală pentru întinderea mușchiului SCM, care se efectuează după cel puțin șase luni de tratament fizical intensiv kinetoterapeutic, numai dacă acesta nu a avut rezultatele scontate sau măcar o ameliorare.
Intervenția chirurgicală se efectuează între 10 luni și maximum 5 ani. Dacă se realizează în jurul vârstei de 10-12 luni, asimetria facială și cea craniană se corecteaza mult mai repede.

Autor

  • Dr. Cristina Boghean este medic primar în neurologie pediatrică, cu atestat în electroencefalografie (EEG), în cadrul Secției Clinice de Neurologie Pediatrică de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Sfânta Maria” din Iași. Dr. Boghean se mândrește cu o activitate științifică bogată, cu lucrări publicate în reviste de specialitate și cu participări la congresele medicale naț...

Deschide secțiunea de comentarii
  • Recuperarea dupa AVC (Accident Vascular Cerebral)

    Accidentul vascular cerebral este una dintre principalele cauze de invaliditate dobândită și permanentă la nivel mondial. Deși tratamentul accidentului vascular cerebral acut a fost îmbunătățit considerabil, majoritatea pacienților rămân până în prezent cu dizabilități, cu un impact considerabil asupra independenței funcționale și a calității vieții. Având în vedere că numărul absolut de supraviețuitori ai accidentului […]
    Ionut Loghin, Istov Ecaterina/
    26 iunie 2025
  • Durerea de omoplati: Cauze, Simptome și Management – un ghid complet

    Articol scris de: Theodora Preda, fizioterapeut   Durerea de omoplați este o problemă frecvent întâlnită în rândul pacienților care se prezintă in centrele de recuperare,  iar cauzele pot varia de la factori mecanici și posturali până la condiții medicale mai complexe. Deși poate părea banală, durerea de omoplați poate afecta considerabil calitatea vieții, limitând mobilitatea […]
    Ionut Loghin/
    31 august 2024
  • Durerea de umăr: Cauze, simptome și tratament

    Articol scris de: Gabriel Mihai, coordonator departament Kinetoterapie, Fizioterapeut cu specializări în P-DTR și Schroth   Despre durerile de umar Dacă aveți dureri de umăr, acestea pot fi cauzate fie de o problema in zona umarului, fie sunt problemele in alte părți ale corpului care duc la aparitia durerii ce iradiază in umăr. Acest lucru […]
    Ionut Loghin/
    30 august 2024