Cifoza Scheuermann

Maladia Scheuermann sau hipercifoza juvenilă reprezintă un defect de osificare la nivelul părții superioare a coloanei, care apare de obicei în adolescență, cel mai frecvent între 10 și 15 ani, o perioada în care vertebrele sunt încă în creștere, cu o frecvența puțin mai mare la băieți. Rezultatul este îngustarea discurilor intervertebrale cu subțierea lor în partea anterioară, iar corpurile vertebrale devin ușor cuneiforme, prin acest mecanism apărând cifoză.

Cauzele cifozei Sceuermann nu sunt cunoscute, dar există o tendință de a apărea la mai mulți membri ai aceleiași familii. Complicațiile care pot apărea sunt: dureri de spate cronice; deformare progresivă și permanentă; oboseală și rigiditate musculară, scolioză coexistentă; dureri toracice anterioare sau dificultăți de respirație cauzate de scăderea capacității pulmonare ( în cazuri severe de boală Scheuermann); dezvoltarea insuficientă a masei musculare; afectare pulmonară, cardiacă și neurologică (cazuri mai rare).
Adulții care dezvoltă cifoză Scheuermann în timpul copilăriei pot prezența dureri pe măsură ce înaintează în vârstă.

Cifoza Scheuermann răspunde favorabil la tratamentul simptomatic cu antiinflamatoare nesteroidiene și decontracturante musculare. Când curbura cifozei este mai mare de 15 -20 grade se poate folosi o orteză cervico – toraco – lombo – sacrată pentru coloana vertebrală – corset Milwaukee, de obicei purtat în cursul nopții. În cazurile severe, cu cifoză peste 40-50 grade față de normal este necesară intervenția chirurgicală pentru a corecta cifoza.

În majoritatea cazurilor însă, identificăm o cifoză moderată clinic, completăm diagnosticul cu examenul radiologic, care arată modificări specifice maladiei Scheuermann și inițiem terapia combinată (kinetoterapie, electroterapie și masaj terapeutic).